27 Mar

eFactura . 7 days ago . Legislație e-Factura

Reperarea autofacturii pe traseul sistemului național RO e-Factura

Unul dintre documentele a cărui rol se menține pe traseul facturării electronice redefinit semnificativ sub egida sistemului național RO e-Factura este reprezentat de autofactura. Pe traseul remodelării procesului de facturare sub apanajul paradigmei informaționale RO efactura un alt reper de o semnificație majoră este reprezentat așadar de acest document. Clarificările legate de impactul reformelor digitale asupra documentelor de evidență primară sunt necesare. Cei mai mulți antreprenori, cuprinși de valul schimbărilor și învăluiți de teama dificultății implementărilor nu reușesc să repereze în noul cadru cele mai uzuale documente care atestă activitatea financiar-contabilă a entității. Astfel, întrebările inevitabile din mintea oricărui antreprenor responsabil de gestionarea eficientă a schimbării gravitează în jurul modului în care aceste documente pot fi utilizate corect în noul tablou conturat de schimbare digitală fiscală.

Materialul de astăzi se oprește în dreptul unei reper important din traseul RO eFacturii, și anume autofactura. Care este rolul documentului pe fondul implementării paradigmei? Se modifică scopul pentru care acesta a fost introdus în circuitul informațional al documentelor de evidență primară a entității? Care sunt obligațiile contribuabililor cu privire la emiterea autofacturii pe fundalul creionat de paradigma digitalizării fiscale? Acestea, precum și alte puncte de interes referitor la problematica propusă vor fi contrastate în cele ce urmează.

Pe scurt!
Ce este autofactura și care sunt împrejurările care ocazionează întocmirea acesteia?
Care sunt principalele elemente care trebuie conținute de către autofactură?
Cum este transpusă autofactura în limbajul paradigmei RO e-factura?
La subiect. Întrebări și răspunsuri

Ce este autofactura și care sunt împrejurările care ocazionează întocmirea acesteia?

Nu putem să demarăm acțiunile privind explorarea reperării autofacturii pe traseul conturat de noua paradigmă a facturării electronice, fără a cunoaște concret semnificația și rolul documentului în viața evidenței primare a companiilor.

Conform art. 319, alin. 20, lit. k), autofactura este documentul emis de către beneficiarul bunurilor și al serviciilor în numele și în contul furnizorului. Autofactura este astfel un document care contribuie la gestionarea eficientă a taxei pe valoare adăugată, deținând o notă fiscală în cadrul procesului financiar-contabil al entității.

Codul fiscal prevede 4 situații specifice care ocazionează întocmirea autofacturii. Iată mai jos, concret, situațiile care conduc la întocmirea autofacturii:

se desființează parțial sau total un contract care a avut drept obiect livrarea de bunuri ori prestarea de servicii și a fost emisă o factură de avans, însă nu a fost efectuată livrarea efectivă a acestora;
pentru refuzul total sau parțial cu privire la cantitatea, calitatea ori prețul bunurilor livrate ori a serviciilor prestate, precum și în situația desființării totale ori parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părți sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive/definitive și irevocabile, după caz, sau în urma unui arbitraj;
în situația în care se acordă reduceri de preț după momentul livrării bunurilor ori a prestării serviciilor;
în cazul în care sunt returnate ambalajele (pentru cele care circulă prin facturare) în care au fost expediate mărfurile de către cumpărători;
în cazul reducerilor de preț, evenimentul care generează obligația emiterii autofacturii apare la momentul la care clientul beneficiază de reducere.

Situațiile de mai sus privind emiterea autofacturii sunt valabile atunci când furnizorul nu emite factura de corecție.

Atenție! Cum procedăm în situația în care ulterior emiterii autofacturii primim factura emisă de la același furnizor cu datele de identificare cuprinse în cadrul autofacturii emise?

Normele metodologice din cadrul Codului Fiscal aduce precizări cu privire la acest aspect, în sensul în care dacă furnizorul emite ulterior factura pentru aceeași ajustare și deținând aceeași valoare, se face referire la autofactura emisă, fără ca aceasta să genereze efecte asupra ajustării taxei deductibile.

Atenție! Autofactura emisă pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii trebuie emisă doar dacă operațiunile în cauză sunt taxabile și doar în scopul taxei, fără alte scopuri adiacente sau complementare.

Care sunt principalele elemente care trebuie conținute de către autofactură?

La fel ca factura obișnuită, autofactura trebuie să conțină o serie de 8 elemente cu caracter obligatoriu, prin care se remarcă:

numărul facturii și data emiterii acesteia;
datele de identificare ale furnizorului (nume, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA);
datele de identificare ale cumpărătorului (nume, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA);
aspecte descriptive cu privire la bunurile livrate și serviciile prestate (denumirea acestora);
valoarea bunurilor și a serviciilor (exclusiv taxa) și cota de taxă aplicabilă;
valoarea taxei colectate.

Cum este transpusă autofactura în limbajul paradigmei RO e-Factura?

Principala întrebare adresată de către antreprenori în contextul inovativității digitale este legată de obligativitatea transmiterii autofacturii în cadrul platformei naționale RO e-factura. Este sau nu un aspect cu caracter de obligativitate? Pentru a aduce clarificări asupra problematicii, vom face apelul la actul normativ principal ce reglementează aspectele legate de facturarea electronică în context RO eFactura, și anume OUG 120/2021 cu privire la administrarea, funcționarea și implementarea sistemului RO efactura. Astfel, articolul 10^4 menționează faptul că autofacturile emise de către persoanele impozabile stabilite în România conform reglementărilor în vigoare sunt considerate facturi emise în relația de tip B2B. Prin urmare, și autofacturile se subscriu regulilor cu privire la utilizarea sistemului național RO e-Factura, prin obligativitatea încărcării acestora în cadrul sistemului.

Ghidul de utilizare a codurilor dedicate tipurilor de facturi care trebuie încărcate în cadrul sistemului național RO e-Factura, face trimitere la combinația cifrică 389 pentru a marca autofactura (self-billed invoice). Din perspectiva informațiilor prezentate în cadrul ghidului, autofactura reprezintă factura emisă în numele și în contul furnizorului sau documentul emis în situații specifice de autofacturare. Iată mai jos situațiile concrete, prezentate prin intermediul ghidului cu privire la conjuncturi specifice care dictează necesitatea transmiterii autofacturii în RO e-factura.

Există două situații care impun utilizarea acestui cod în cadrul sistemului. Acestea pot fi vizualizate în imaginea alăturată.

Atenție! Pentru a putea emite autofactura este esențial să existe în prealabil un acord scris între părți prin care este prevăzută această procedură de facturare. Conform pct. 96, alin. (1) din cadrul Normelor metodologice ale Legii nr. 227/2015, acordul prealabil face trimitere la acordul încheiat înaintea începerii procedurii de facturare de către client în numele furnizorului. De asemenea, este important să apară în cadrul documentului mențiuni cu privire la autofactură, conform Codului Fiscal, art. 319, alin. (20), pct. (k). Astfel, nu este suficientă doar acțiunea de codificare a documentului conform combinației cifrice aferente autofacturii. Pentru a respecta reglementările în vigoare, soluția tehnică în contextul facturării electronice este adăugarea secțiunii BT-22 Comentariu în factură care face posibilă completarea cu mențiunile necesare. În situația în care autofactura face referire la livrări sau prestări asimilate, atunci nu sunt necesare mențiuni cu privire la înscrierea în cadrul documentului a sintagmei autofactură.

La subiect. Întrebări și răspunsuri despre autofactura

Întrebare: Există obligativitatea transmiterii autofacturii în RO e-factura?
Răspuns: Da

Întrebare: Care este codul aferent autofacturii care marchează documentul în e-Factura?
Răspuns: 389-Autofactura

Întrebare: Cine este reponsabil de transmiterea autofacturii în cadrul RO e-Factura?
Răspuns: Emitentul autofacturii

Întrebare: Autofacturile emise pentru achiziții de la persoane fizice din România trebuie transmise în cadrul RO e-Factura?
Răspuns: Da.

Întrebare: Autofacturile emise pentru achiziții de la persoane fizice din Spania trebuie transmise în cadrul RO e-Factura?
Răspuns: Nu.

Întrebare: Autofacturile emise mai pot fi gestionate doar în Excel sau de mână?
Răspuns: Nu.

Întrebare: Există și situații în care autofactura emisă nu este obligatoriu a fi încărcată în cadrul RO e-factura?
Răspuns: Da. De exemplu, pentru achizițiile intracomunitare de bunuri pentru care furnizorul nu a emis factura până la data de 15 a lunii următoare. Situația este similară pentru transferul intracomunitare asimilat livrărilor intracomunitare de bunuri.

În final, ceea ce trebuie să reținem ca urmare a parcurgerii traseului reperării diverselor documente de evidență primară pe mapa digitalizării fiscale conturată sub amprenta RO e-facturii este faptul că cele mai multe dintre aceste documente își mențin poziția de relevanță, reinventându-și rolul precum și circuitul informațional. La fel stau lucrurile și cu autofactura. Aceasta rămâne un reper al traseului digitalizării fiscale în context RO e-Factura, aspect care responsabilizează utilizatorii la conformitate fiscală în ceea ce privește circumstanțele concrete care presupun utilizarea acestui document.

Referințe principale de informare

Rentrop & Straton, E-FACTURA în 50 de întrebări și răspunsuri, Material în format electronic.
Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Agenția Națională de Administrare Fiscală, Ghid de utilizare a codurilor dedicate tipurilor de facturi, a diverselor categorii de TVA, precum și a altor reguli, în sistemul național privind factura electronică RO eFactura, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Ghid%20cod%20facturi_final%20v2.9.pdf

20 Mar

eFactura . 2 weeks ago . XML (UBL 3.0)

E-factura des (cifrată). Data exigibilitate (BT-7, BT-8) Episodul II

Din episodul anterior….https://ro-efactura.ro/e-factura-des-cifrata-data-exigibilitate-bt-7-bt-8-episodul-i/

Odată cu apariția RO efacturii, problematica descifrării tainelor sistemului se află permanent în atenția antreprenorilor. Unul dintre aceste aspecte cu incidență asupra altor sisteme de digitalizare fiscală este legat de completarea corectă a câmpurilor specifice sistemului RO e-Facturii. În cadrul episodului anterior am pătruns în universul descifrării codurilor BT-7 și BT-8 cu informații legate de semnificația datei de exigibilitate a TVA, semnificația codului BT-7 și circumstanțe concrete care necesită utilizarea acestuia. Continuăm călătoria informațională cu aspecte legate de codificarea facturii prin BT-8 precum și cu evidențierea unui exemplu concret care ocazionează utilizarea celor două coduri de importanță majoră pentru oglindirea acurateței datelor declarate prin E-factura și reflectate de RO e-TVA.

Pe scurt!
Incidențe trasate de diferențe…
Codul datei de exigibilitate a taxei pe valoarea adăugată (BT-8) de (codificat)
Exemplu de bună conduită
În esență…

Incidențe trasate de diferențe…

Deoarece există o legătură de directă proporționalitate între RO eTVA și celelalte paradigme ale digitalizării fiscale, utilizarea adecvată a celor din urmă este esențială pentru a asigura precompletarea corectă a decontului P300. Cum putem vizualiza această relație de directă proporționalitate între paradigmele digitalizării fiscale și RO e-TVA? Cu cât crește acuratețea datelor declarate prin intermediul RO e-facturii, RO e-transport, RO e-case de marcat electronice fiscale, cu atât sporește aspectul corectitudinii cu privire la conturarea decontului precompletat. De exemplu, completarea câmpului BT-7 manifestă incidență asupra decontului precompletat de TVA pe baza considerării doar a acelor facturi care au data exigibilității în luna aferentă decontului. Evident, pentru determinarea exigibilității TVA-ului în cadrul sistemului se ține cont și de alte câmpuri completate, spre exemplu, câmpul BT-72 (data reală a livrării), câmpul BT-2 (data emiterii).

Ceea ce trebuie să luăm în considerare este atenția acordată completării corecte și complete a câmpurilor cu privire la toate aceste date solicitate prin intermediul platformei.

De asemenea, diferențele redate de omiterea acestor detalii, creează discrepanțe între decontul de TVA depus de către companie și cel precompletat. Acest aspect conduce la muncă în plus pentru departamentul financiar-contabil pentru a justifica toate aceste diferențe pe baza completării Notei justificative la Notificarea de conformare RO e-TVA.

Codul datei de exigibilitate a taxei pe valoarea adăugată (BT-8) de (codificat)

Cu privire la codul datei de exigibilitate a taxei pe valoare adăugată (BT-8) acesta face referire la 3 aspecte, și anume: data emiterii facturii, data livrării efective și data plății. Cele două coduri, BT-7 (data de exigibilitate a taxei pe valoare adăugate) și BT-8 (codul datei de exigibilitate privind taxa pe valoare adăugată) sunt reciproc exclusive. Conform specificațiilor tehnice și de utilizare ale elementelor de bază ale facturii electronice-RO_CIUS, precum și a regulilor operaționale specifice, codul BT-8 corespunde codului BR-RO-040, și trebuie să îndeplinească codurile din UNTDID 2005 acceptate, și anume:

3 – data emiterii facturii,
35 – data reală a livrării și
432 – suma plătită în acea zi.

Astfel, este nevoie să evaluăm situația privitoare la decalajul dintre data emiterii facturii, respectiv a livrării bunurilor, prestării serviciilor, executării lucrării și momentul în care intervine exigibilitatea taxei.

În această manieră, rezolvarea tehnică la o problematică nuanțată de caracterul fiscalității este redată de completarea celor două coduri regăsite în secțiunea referitoare la informațiile generale care guvernează tranzacția ce ocazionează încărcarea facturii în cadrul sistemului RO e-Factura.

Utilizarea corectă a codului BT-7 sau BT-8 în contexte specifice dictate de specificul domeniului de activitate și de tranzacția în sine, are incidențe pozitive atât asupra utilizării corecte a sistemului RO eFactura cât și asupra precompletării în parametrii optimi a decontului P300.

Nu trebuie să omitem faptul că este semnificativ ca softul de facturare să permită completarea explicită a câmpurilor care au legătură cu exigibilitatea taxei pe valoare adăugată, și anume: data livrării, perioada de facturare și data exigibilității TVA-ului. Acestea manifestă rezonanță semnificativă asupra paradigmei RO e-TVA. Adevărul din practica tranzacțională este că un număr redus de antreprenori utilizează corect toate elemente specifice facturii electronice care trebuie încărcată în cadrul sistemului național.

Exemplu de bună conduită

Prin prisma specificului activității, o entitate prestează servicii pentru care exigibilitatea TVA intervine în luna viitoare celei în care este emisă factura către client. Conform prevederilor legale enunțate pe parcursul acestui material, faptul generator al TVA intervine în luna februarie a anului 2025, în timp ce factura este emisă și încărcată în cadrul sistemului RO e-Factura în 13 martie 2025 (respectând regula cu privire la emiterea documentului până în data de 15 a lunii următoare). Decontul de taxă pe valoare adăugată precompletat (P300) aferent lunii februarie nu corespunde cu datele transmise de către entitate prin intermediul decontului depus de către aceasta (D300). Diferențele se remarcă le secțiunea Livrări de bunuri și prestări de servicii taxabile cu cota de 19%. Acest aspect intervine pe fondul decalajului legat de data în care intervine exigibilitatea TVA-ului și cea în care a fost emisă factura, și implicit încărcată în cadrul sistemului. Ce ar trebuie să facă contribuabilul pentru a se conform fiscal din punct de vedere a corelației dintre P300 și D300?

Răspuns: Pentru soluționarea problematicii și corelarea corectă a datelor transmise prin intermediul sistemului RO e-Factura și RO e-TVA vom face apelul la utilizarea câmpurilor BT-7 și BT-8 astfel:

BT-7 marchează momentul faptului generator (ultima zi a lunii în care intervine exigibilitatea taxei). Acest cod marchează data la care TVA devine exigibilă. În cazul de față, BT-7 va fi completat cu data de 28 februarie 2025.
BT-8 se completează cu unul dintre codurile din UNTDID 2005 acceptate (enumerate mai sus). Cel mai potrivit cod pentru tranzacția specificată în speță este 35 (Data reală a prestării serviciului). Acesta corespunde cu momentul prestării efective a serviciului. În acest fel, tranzacția este corelată cu decontul de TVA aferent lunii respective.

Deoarece există o corelație între datele completate prin intermediul RO e-factura, decontul depus de către contribuabil și decontul precompletat, este bine să ținem cont de aceste două elemente care odată utilizate corect sunt transpuse corespunzător la nivelul decontului precompletat de TVA.

În esență…

Frecvent, utilizarea sistemului național RO eFactura se realizează în mod superficial, fără a ține cont de esență, de elementele de detaliu care pot influența semnificativ acuratețea datelor transmise și relația de interdependență cu alte paradigme, precum este decontul precompletat de TVA. Decodificarea tainelor mecanismului este primordială pentru înțelegerea manierei de corelare a informațiilor cu celelalte sisteme naționale și pentru obținerea unui grad ridicat de conformare fiscală. Nu este un proces facil. De altfel, niciodată nu a fost ușor să ne raliem normelor fiscale cu caracter dinamic. Un aspect cu incidență semnificativă, reiterat permanent în cadrul materialelor noastre este redat de semnificația crescută a colaborării permanente cu specialiști în domeniul integrării parametrilor tehnici de funcționalitate a sistemelor paradigmei digitale. Acest aspect conferă toate premisele pentru ralierea la conformitate și legalitate fiscală. Totul, pentru liniștea emoțională și financiară a antreprenorului.

Referințe principale de informare

Agenția Națională de Administrare Fiscală, Aplicație web pentru completare factură în formatul electronic (XML- UBL) versiunea 1.0.8, disponibilă la adresa: https://www.anaf.ro/CompletareFactura/faces/factura/informatiigenerale.xhtml.
Agenția Națională de Administrare Fiscală, Ghid privind utilizarea sistemului național RO e-factura, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Ghid%20cod%20facturi_final%20v2.9.pdf.
Ordin nr. 1.366 din 5 noiembrie 2021 pentru aprobarea Specificațiilor tehnice și de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice – RO_CIUS – și a regulilor operaționale specifice aplicabile la nivel național, Publicat în Monitorul Oficial nr. 1065 din 8 noiembrie 2021.
Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015.

20 Mar

eFactura . 2 weeks ago . XML (UBL 3.0)

E-factura des (cifrată). Data exigibilitate (BT-7, BT-8) Episodul I

,,Cifrul” sub apanajul căruia se află sistemul național RO e-Factura se situează sub atenția specialiștilor de la momentul lansării paradigmei. Descifrarea tainelor fenomenului este un aspect vital pentru pătrunderea mecanismelor de funcționare a acestuia și aplicarea corectă a reglementărilor. Misiunea practicienilor în mod deosebit nu este însă una tocmai ușoară. Provocările experimentate de către aceștia de la începutul apariției sistemului național RO e-Factura au fost semnificative, punând antreprenorii în diverse ipostaze, de la cele mai ușor de soluționat până la cele care necesită intervenție de specialitate.

Procesul de raliere la modernitatea digitalizării fiscale este mai dificil de asumat doar de către antreprenor. Ba chiar am putea afirma că este imposibil de gestionat în mod autonom. De aceea, orice antreprenor avizat va recurge indispensabil la încheierea de parteneriate cu persoane specializate în domenii precum digitalizare, fiscalitate pentru a izbândi în lupta privind conformarea la noutățile legislative, indiferent de specificul acestora.

Prin intermediul materialului de astăzi îți propunem continuarea călătoriei în descifrarea misterelor sistemului național RO eFactura. Este vorba despre oglindirea semnificației codurilor BT-7 și BT-8, momentul la care acestea pot fi utilizate precum și impactul pentru precompletarea decontului de TVA.

Pe scurt!
Semnificația datei de exigibilitate
E-factura codificată
Data exigibilitate TVA (BT-7) de (codificată)
Când este necesară completarea câmpului Data exigibilitate TVA BT-7?

Semnificația datei de exigibilitate

La modul general, exigibilitatea face referire la perioada de timp după care o datorie devine scadentă, adică termenul la care aceasta trebuie achitată.

Dacă ne raportăm la exigibilitatea taxei pe valoare adăugată, aceasta reprezintă, conform articolului 280, alin. (2) din cadrul Codului Fiscal, data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar și în circumstanțele în care aceasta poate fi amânată.

În manieră pragmatică, această dată marchează momentul la care o entitate trebuie să achite taxa către bugetul de stat. Această dată reprezintă și punct de reper pentru calculul penalităților și a dobânzilor de întârziere cu privire la neplata taxei.

Data privind exigibilitatea reprezintă un element necesar de menționat la întocmirea facturii care trebuie încărcată în cadrul platformei E-factura. Care este incidența acestei date asupra manierei de întocmire a facturii? Rămâi alături de noi pentru a afla cele mai importante informații cu privire la această problematică.

E-factura codificată

Aplicația web de completare a facturii în format electronic pusă la dispoziția contribuabilului prin intermediul site-ului Agenției Naționale de Administrare Fiscală face trimitere la o serie de informații obligatorii care trebuie completate de către contribuabil pentru a îndeplini caracterul completitudinii documentului. Aceste informații, cel mai adesea sunt transpuse în coduri. La întocmirea facturii care trebuie transmisă prin intermediul platformei naționale RO eFactura este necesară să asimilăm implicațiile codurilor respective asupra întocmirii corecte a facturii. Noi, echipa Facturis Online transpunem în practică reglementările privitoare la e-Factura în așa fel încât cerințele de raportare să fie ușor de asimilat de către fiecare contribuabil. De aceea, interfața aplicației de facturare surprinde în manieră simplistă și ușor de înțeles de către contribuabilii aspectele cu caracter obligatoriu de menționat în cadrul facturii emise și transmise în cadrul platformei.

Data exigibilitate TVA (BT-7) de (codificată)

Printre informațiile generale care trebuie să apară în cadrul facturii emise și încărcate în cadrul sistemului național RO eFactura, se numără și cele referitoare la data exigibilitate, codificată prin BT-7. Formatul solicitat pentru data de exigibilitate este zz.ll.aaaa.

În cadrul Codului Fiscal aferent Legii nr. 227/2015, articolul 282 prevede faptul că exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. De asemenea, art. 281, alin. (1) menționează ideea conform căreia faptul generator se identifică cu momentul livrării bunurilor sau cu data prestării serviciilor. În acest sens, exigibilitatea taxei intervine la momentul livrării de bunuri ori prestării de servicii, identificându-se în mod direct cu faptul generator.

Articolul 319, alin. (16) din cadrul aceluiași act normativ menționat anterior aduce mențiuni cu privire la momentul întocmirii unei facturi pentru livrarea de bunuri, efectuarea de lucrări ori prestarea de servicii. Astfel, persoana impozabilă are obligația de a emite factura până cel târziu la data de 15 a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator al taxei, în afara situației în care factura a fost deja emisă. Transmiterea acesteia în cadrul sistemului RO e-factura se realizează în termen de 5 zile calendaristice de la emiterea documentului.

Utilizarea corectă a datei de exigibilitate privind TVA-ul în cadrul sistemului național RO e-factura reprezintă o provocare pentru anumite domenii de activitate unde se identifică un decalaj între data livrării bunurilor și data emiterii facturii. Această situație este, de exemplu, frecvent întâlnită în domeniul serviciilor medicale prin prisma decalajului dintre momentul livrării bunurilor și implicit, a apariției factorului generator și a aprobării decontării de către autoritățile competente.

Situația ocazionată de emiterea facturii în luna următoare livrării bunurilor este permisă astfel de legislația în vigoare însă creează un decalaj între data reală a efectuării tranzacției și raportarea acestea în cadrul sistemelor RO eFactura și a RO eTVA.

Când este necesară completarea câmpului Data exigibilitate TVA BT-7?

Cu scopul minimizării riscului de neconformare fiscală precum și pentru furnizarea tuturor premiselor în vederea conturării unei imagini fidele dintre datele fiscale și financiare ale companiei, este imperios necesar ca persoanele impozabile să recurgă la utilizarea soluțiilor oportune pentru evitarea potențialelor nereguli. Când este totuși necesar să utilizăm codificarea BT-7 la întocmirea facturilor care trebuie transmise în cadrul E-factura? Ei bine, codificarea operațiunii pe baza acestui BT-7 se realizează atunci când data emiterii facturii diferă de data de exigibilitate a taxei pe valoare adăugată. Concret, dacă data de livrare a bunurilor ori de prestare a serviciilor este diferită de cea a emiterii facturii, atunci este necesar să utilizăm acest cod în cadrul facturilor emise și încărcate în cadrul sistemului. Așa cum spuneam, există anumite circumstanțe specifice corespunzătoare anumitor domenii de activitate ce înregistrează un decalaj cu privire la data reală a tranzacției și cea a emiterii facturii și încărcării acesteia în cadrul sistemului național. De aceea, este recomandat să sporim atenția la marcarea corectă a facturilor emise și încărcate în cadrul RO e-factura.

Rămâi alături de noi pentru a te pune la curent cu influența deținută de către aceste coduri în cadrul sistemelor de digitalizare fiscală precum și pentru a afla semnificația codului BT-8 alături de un exemplu concret din practica de afaceri. Toate acestea, în episodul următor.

Va urma…

https://ro-efactura.ro/e-factura-des-cifrata-data-exigibilitate-bt-7-bt-8-episodul-ii/

Referințe principale de informare

Agenția Națională de Administrare Fiscală, Aplicație web pentru completare factură în formatul electronic (XML- UBL) versiunea 1.0.8, disponibilă la adresa: https://www.anaf.ro/CompletareFactura/faces/factura/informatiigenerale.xhtml.
Agenția Națională de Administrare Fiscală, Ghid privind utilizarea sistemului național RO e-factura, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Ghid%20cod%20facturi_final%20v2.9.pdf.
Ordin nr. 1.366 din 5 noiembrie 2021 pentru aprobarea Specificațiilor tehnice și de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice – RO_CIUS – și a regulilor operaționale specifice aplicabile la nivel național, Publicat în Monitorul Oficial nr. 1065 din 8 noiembrie 2021.
Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015.

12 Mar

eFactura . 3 weeks ago . Legislație e-Factura

Factura simplificată. Reperare pe traseul RO e-Facturii

În contexte inovative dictate de trendul digitalizării fiscale, rolul documentelor de evidență primară se reinventează. Unele sunt amenințate cu dispariția, de vreme ce altele își croiesc o nouă cale în medii acaparate de noutate. Deoarece contribuabilii trebuie să înțeleagă pe deplin noul rol al documentelor de evidență primară și maniera în care acestea se reinventează, am conturat o serie de materiale care scot în lumină aspectele reperării pe traseul digitalizării a principalelor documente din sfera financiar-contabilă. Este vorba de exemplu despre reinventarea rolului avizului de însoțire a mărfii pe traseul RO efacturii. Acest material, poate fi consultat la adresa: https://ro-efactura.ro/avizul-de-insotire-a-marfii-reperare-pe-traseul-e-facturii/. În același registru discutăm și despre redefinirea rolului facturii proforme sub apanajul apariției noilor sisteme de digitalizare fiscală (factura proforma). Cumva, documentele de evidență primară sunt privite prin lentila digitalizării fiscale, aspect care conferă o altă notă acestor documente.

Astăzi a venit rândul facturii simplificate care va trece prin filtrul analizei noului rol reinventat sub apanajul inovativului digitalizării fiscale.

Pe scurt!
Ce este factura simplificată și care este rolul pentru companie?
Care sunt circumstanțele care impun emiterea facturilor simplificate?
Factura simplificată și RO e-factura. Ce ar trebui să cunoști?

Ce este factura simplificată și care este rolul pentru companie?

În contextul trasat de noutățile legislative ale RO e-Facturii cu privire la transmiterea în cadrul sistemului național RO eFactura, a facturilor emise către parteneri, contribuabilii se întreabă cu privire la elementele de diferențialitate dintre factură și factura simplificată. Raportat la denumirea sintagmei, ,,factura simplificată”, acesta este un document care deține mai puține elemente decât documentul denumit simplu factură.

Conform specialiștilor, factura simplificată nu cuprinde exhaustiv elementele prevăzute de către art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal ca fiind obligatoriu de conținut de către facturi. În această manieră, factura conține în mod obligatoriu următoarele informații:

numărul specific care identifică factura în mod unic;
data emiterii facturii alături de data livrării bunurilor/prestării serviciilor, dacă acestea diferă;
datele de identificare ale persoanei impozabile care a livrat bunurile/prestat serviciile (denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA);
datele de identificare ale beneficiarului (denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA);
datele de identificare ale furnizorului/beneficiarului care nu este stabilit în România și care și-a desemnat un reprezentant fiscal;
datele de identificare ale bunurilor livrate precum și a serviciilor prestate (denumire și cantitate);
baza de impozitare a bunurilor și serviciilor;
cota de taxă pe valoare adăugată precum și a valorii taxei colectate;
apariția mențiunii de autofactură în situația în care circumstanțele o impun;
mențiuni cu privire la scutirea de taxă pe valoare adăugată și temeiul legal în baza căreia se aplică aceasta;
orice mențiuni necesare cu privire la statusul facturii ocazionat de împrejurări specifice (,,regimul marjei-agenții de turism”, ,,regimul marjei-bunuri second-hand”).

Factura fiscală normală conține astfel 17 câmpuri obligatorii. Astfel, este considerată factură simplificată orice factură care nu deține toate cele 17 elemente obligatorii menționate mai sus. La facturile simplificate, numărul elementelor obligatorii este mult mai redus, și anume, acestea trebuie să conțină în mod obligatoriu 6 elemente principale și anume:

data emiterii;
datele de identificare ale persoanei impozabile care a livrat bunurile/prestat serviciile;
tipurile de bunuri sau de servicii la care factura simplificată face referire;
valoarea taxei colectate sau informațiile necesare în vederea colectării acesteia;
pentru documentele sau mesajele tratate drept factură, o referire specifică și clară cu privire la factura inițială și la detaliile specifice care suferă modificări;
CIF-ul beneficiarului sau codul de înregistrare în scopuri de TVA al acestuia.

Ordinul 2634 privind documentele financiar-contabile nu aduce precizări cu privire la factura simplificată. În schimb Normele generale de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile, definește factura drept documentul justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a operațiunilor economice. Înțelegem astfel faptul că și factura simplificată reprezintă un document care atestă derularea operațiunilor de achiziție în cadrul evidenței primare.

În practica tranzacțiilor comerciale, factura simplificată se întocmește cel mai adesea atunci când valoarea bunurilor achiziționate ori a serviciilor prestate nu depășeste 100 de euro, inclusiv TVA.

Care sunt circumstanțele care impun emiterea facturilor simplificate?

Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal menționează, prin intermediul art. 319, alin. (12), 2 situații care ocazionează emiterea unei facturi simplificate. Concret, acestea se rezumă la:

încadrarea în limita a 100 de euro (inclusiv TVA) a bunurilor comercializate ori a serviciilor prestate;
în cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură (orice document sau mesaj care face referire în mod specific la o a factură inițială poate fi considerat drept factură validă din punct de vedere juridic).

Factura simplificată și RO e-Factura. Ce ar trebui să cunoști?

Odată cu introducerea obligativității utilizării sistemului național RO efactura, apare întrebarea legată de transmiterea facturilor simplificate în cadrul platformei. Este și acesta un element care trebuie cuprins în lista facturile emise și încărcate în cadrul sistemului?

Este necesar să menționăm faptul că, până în luna decembrie a anului 2024, contribuabilii erau exceptați de la transmiterea facturilor simplificate în cadrul sistemului RO e-Factura. Astfel, art. 10, alin. (1) din cadrul OUG 120/2021 prevedea ca obligatorie transmiterea tuturor facturilor emise în relația de tip B2B, cu excepția facturilor simplificate emise conform art. 319 alin. (12) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Forma consolidată a actului normativ, la data de 01.01.2025 prevede ca singură excepție privind transmiterea în cadrul sistemului a bonurilor fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate, emise atât în relația de tip B2B cât și pentru tranzacțiile derulate în cadrul modelului B2C. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2025, există obligativitatea transmiterii facturilor simplificate prin intermediul platformei naționale RO e-factura. Singura excepție este legată de bonurile fiscale emise cu un aparat de marcat electronic fiscal care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate.

Astfel, facturile simplificate alături de celelalte facturi emise de către contribuabili se transmit în cadrul sistemului național RO eFactura începând cu data de 1 ianuarie 2025, pentru tranzacțiile derulate între companii (B2B), sau pe direcția modelului de afaceri de tip B2C. Termenul de transmitere rămâne corelat la 5 zile calendaristice, asemenea celorlalte facturi emise și încărcate în cadrul sistemului.

Traseul dictat prin paradigmele digitalizării fiscale revoluționează maniera de raportare la tot ceea ce presupune dosarul de documente de evidență primară a companiei tale. Cele mai multe dintre aceste documente cunosc o altă menire pe fondul noilor modificări. Ce primează pentru contribuabil este ca să mențină pulsul schimbărilor în mod permanent pentru a conferi locul potrivit fiecărui document de evidență primară a entității.

Referințe principale de informare

Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Ordonanță de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 960 din 7 octombrie 2021.
Ordonanță de urgență nr. 138 din 4 decembrie 2024 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1222 din 5 decembrie 2024.
Ordinul nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate Publicat în Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014.
Ordin nr. 2634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 910 din 9 decembrie 2015.

03 Mar

eFactura . 1 month ago . Ultimele noutăți

Minighid de navigare prin modificările impuse de apariția sistemului național RO e-Factura. Spețe rezolvate din spectrul RO e-Facturii

Odată cu lansarea în spațiul mediului de afaceri a paradigmelor digitalizării fiscale, dilemele care planează în jurul funcționalității acestora sunt semnificative. Aspectul este justificat, mai ales dacă ne raportăm la ambiguitatea cerințelor de raportare precum și la dificultățile de transpunere a acestor fenomene la nivelul proceselor de afaceri. Ultima etapă de transpunere a sistemului RO eFactura la nivelul modelului de afaceri de tip B2C readuce în atenție o serie de inconveniente ale sistemului. De asemenea, o serie de întrebări ale antreprenorilor planează în jurul manierei de aplicare efectivă a prevederilor legislative la noi contexte dictate de modificările lansate în spațiul de afaceri.

Considerăm oportună expunerea celor mai des întâlnite întrebări cu privire la maniera de funcționare a sistemului național RO e-factura în vederea clarificării incertitudinilor antreprenorilor. Astăzi vom direcționa conul de lumină spre două spețe de actualitate pentru antreprenori. Una dintre acestea este raportată la aplicarea sistemului RO e-factura pentru facturarea electronică către un client din Spania. Speța relaționată la problematica expusă poate fi urmărită în cele ce urmează:

Speță Societatea X SRL prestează servicii de consultanță financiară către o companie din Spania, plătitoare de TVA, fără sucursale sau filiale în România. În această manieră, există obligativitatea transmiterii facturii emise către clientul din Spania?

În România, începând cu data de 1 ianuarie 2024 se identifică obligativitatea încărcării facturilor emise în cadrul sistemului național RO e-Factura, pentru documentele emise în relația de tip B2B. Tranzacția comercială de tip B2B este definită ca fiind operațiunea având ca obiect principal prestarea de servicii, executarea de lucrări ori livrarea de bunuri dintre operatorii economici (stabiliți în România).

Pentru a emite factura electronică și pentru a îndeplini condiții de încărcare în cadrul sistemului național RO e-Factura, locul prestării serviciilor și a livrării de bunuri trebuie să fie considerat a fi în România.

În principiu, factura emisă către un client persoană juridică din afara României, nu trebuie transmisă în cadrul sistemului național RO e-Factura. Totuși, există anumite excepții de care este bine să ținem cont pentru a ne conforma reglementărilor fiscale în vigoare. Dacă factura este emisă cu procentul de TVA de 19%, atunci locul prestării serviciilor, executării lucrărilor ori livrării de bunuri este considerat a fi în România. În acest caz, factura emisă către un client străin care are mențiunea de taxă pe valoare adăugată de 19% aplicabilă asupra operațiunii efectuate, se transmite în cadrul sistemului național RO eFactura.

După data de 1 ianuarie 2025, companiile rezidente precum și cele nerezidente care dețin sedii fixe în România implicate în tranzacții B2B trebuie să transmită în cadrul RO eFacturii toate facturile emise. De asemenea, obligativitatea transmiterii facturilor emise în cadrul RO e-Facturii, în relația de tip B2B survine și contribuabililor nerezidenți înregistrați în scopuri de TVA în România, pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii cu locul de impozitare în România. Acest aspect este reglementat prin intermediul art. 266, alin. (2), din cadrul Legii nr. 227/2015: (2) În înțelesul prezentului titlu:a) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în România este considerată a fi stabilită în România; b) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în afara României se consideră că este stabilită în România dacă are un sediu fix în România, respectiv dacă dispune în România de suficiente resurse tehnice și umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri și/sau prestări de servicii impozabile ;c) o persoană impozabilă care are sediul activității economice în afara României și care are un sediu fix în România conform lit. b) este considerată persoană impozabilă care nu este stabilită în România pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate la care sediul fix de pe teritoriul României nu participă.

Astfel, în general factura emisă către un client persoană juridică cu sediul în afara României nu trebuie transmisă în cadrul sistemului național RO e-Factura. În acest context însă, este nevoie să fie atenți și la cazurile excepționale care fac necesară încărcarea facturilor în cadrul platformei.

O altă speță este corelată la obligativitatea transmiterii prin intermediul RO eFacturii, a facturilor emise de către un cabinet de medicină generală către clienții persoane fizice. Prezentăm mai jos în mod punctual problematica.

Speță Un cabinet de medicină generală, organizat sub forma unui SRL, companie neplătitoare de taxă pe valoare adăugată, prestează servicii unei persoane fizice X pentru care întocmește factura. Acesta este încasată prin intermediul unui virament bancar. Este obligatorie transmiterea acesteia prin intermediul RO e-Facturii?

O primă clarificare a speței este legată de obligativitatea cabinetului de medicină generală de a utiliza platforma națională RO eFactura. Acest aspect a devenit obligatoriu începând cu data de 1 ianuarie 2024 în relația de tip B2B, urmând ca începând cu data de 1 ianuarie 2025 obligativitatea să fie extinsă și în relația de tip B2C. Relația de tip B2B vizează transmiterea facturilor emise între parteneri persoane juridice, pe când relația de tip B2C face referire la transmiterea în cadrul platformei naționale a facturilor emise între un partener persoană juridică și un partener persoană fizică.

Conform noilor reglementări în vigoare cu privire la obligativitatea transmiterii facturilor emise prin intermediul RO e-Facturii, cabinetul de medicină generală, care își derulează activitatea sub forma juridică de societatea cu răspundere limitată este obligat la transmiterea facturii emise către clientul X, începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Un aspect important de remarcat este faptul că încărcarea facturii emise către clientul persoană fizică în cadrul platformei RO e-factura se realizează indiferent de metoda de încasare a creanței, în numerar sau prin intermediul unui virament bancar.

Un alt aspect important este corelat la faptul că legislația în vigoare nu prevede facturarea obligatorie pentru absolut orice tip de tranzacție derulată între persoana juridică și persoane fizică. Aceasta este obligatorie doar pentru acele situații specifice prevăzute de legislația în vigoare. Astfel, s-a creat un nor de incertitudine cu privire la această problematică din momentul extinderii obligativității transmiterii facturilor emise către persoanele fizice în cadrul RO e-factura, în sensul în care contribuabilii au înțeles faptul că pentru toate tipurile de tranzacții efectuate cu persoanele fizice trebuie emise facturi. Specialiștii punctează astfel faptul că doar pentru situațiile expres prevăzute de lege există obligativitatea emiterii facturilor și transmiterii acestora în cadrul sistemului național. Astfel, obligația de trimitere a facturii în cadrul RO e facturii nu atrage după sine și obligația de emitere a acestora în absolut orice situație.

Cu fiecare speță prezentată și soluționată din sfera RO e-Facturii se conturează cu pași mici dar cerți minighidul de navigare facilă prin intermediul modificărilor multiple propuse de către paradigmele digitalizării fiscale.
factura emisă.

Referințe principale de informare

Ordonanță de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 960 din 7 octombrie 2021.
Rentrop & Straton, E-FACTURA în 50 de întrebări și răspunsuri, Material în format electronic.
Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

30 Jan

eFactura . 2 months ago . Legislație e-Factura

4 Spețe rezolvate din sfera RO eFacturii. Răspuns la dilemele antreprenorilor

Racordarea la realitatea afacerilor reprezintă cea mai bună practică de raliere la conformitatea fiscală. A învăța din experiențele altora este o direcție care poate fi urmată și din postura de antreprenor. Unele situații pe care le traversează deținătorii de afaceri se pot dovedi nefaste pentru viitorul afacerii. În acest caz, este indicat să asimilăm învățămintele din împrejurările prin care trec factorii decizionali ai afacerilor. Așadar, dacă ești proaspăt antreprenor sau chiar unul cu o vastă experiență în spate, și provocările par să nu te ocolească, ține cont în procesul de soluționare a acestora de conectarea la modul de reacție a altor antreprenori la situațiile cu care se confruntă. Pentru ca acest aspect să treacă de la statutul de deziderat la cel de realitate faptică venim în sprijinul tău cu o serie de spețe soluționate din sfera provocărilor digitalizării fiscale.

Unul dintre cele mai des utilizate sisteme ale digitalizării fiscale este reprezentat de sistemul național RO eFactura.

Încă de la momentul vehiculării apariției sistemului de facturare electronică în România, undele de incertitudine privind validarea acestuia la nivelul proceselor organizaționale s-au propagat în cadrul mediului de afaceri. Într-o oarecare măsură, temerile au fost justificate și certificate de manifestarea diverselor sincope la nivelul funcționalității sistemului. Multiplele controverse nu au întârziat să apară. Cei mai conștiincioși antreprenori au căutat soluționarea inadvertențelor prin instrumente moderne de digitalizare. Și la nivelul aplicării reglementării legislative a sistemului RO e-Facturii antreprenorii s-au poticnit adeseori. Lacunele identificate în sensul explicațiilor suplimentare oferite pentru clarificarea anumitor concepte și procese au fost sesizate de către utilizatorii sistemului RO eFactura.

În această manieră, venim în întâmpinarea nevoilor informaționale ale factorilor decizionali ai afacerilor prin soluționarea spețelor ancorate la realitatea actuală a utilizării sistemului național RO e-factura.

1. O factură emisă către o companie prestatoare de servicii și încărcată în cadrul sistemului RO e-factura poate fi încasată în numerar? Dar facturile primite prin intermediul platformei pot fi achitate în prezența instrumentelor de plată cu numerar?

Cu privire la maniera de plată, respectiv încasare a facturilor primire/transmise în cadrul platformei RO e-factura nu există restricționări reglementate prin intermediul actelor normative specifice facturării electronice. În această manieră, nici Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și nici Ordonanța de urgență nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România nu aduc precizări cu privire la maniera de achitare a datoriei ori încasare a creanței.

Așadar, se poate achita în numerar o factură primită prin intermediul sistemului național RO e-factura. De asemenea, facturile emise către clienți pot fi încasate în prezența instrumentelor de plată cu numerar, ținând evident cont de normele de conduită cu privire la plafoanele care trebuie respectate în cazul operațiunilor de încasări și plăți cu numerar. Un exemplu de bună practică este legat de momentul efectuării plății datoriei către furnizor. Recomandarea este spre achitarea facturilor încărcate în cadrul RO e-factura. Se întâmplă în practică adesea ca facturile primite prin intermediul e-mailului (nu există precizări cu privire la imposibilitatea transmiterii facturilor generate prin intermediul programului de facturare prin intermediul poștei electronice) să difere cu câțiva bani față de cele încărcate în cadrul platformei. Pentru a evita supraîncărcarea soldului analitic al contului 401 cu diferențe nesemnificative este indicat să trimitem la plată doar acele facturi încărcate în cadrul sistemului. În acest mod, vom transmite cu celeritate documentele emise în cadrul platformei RO e-factura și astfel evităm diversele situații nefavorabile cu privire la depășirea termenului de încărcare a facturilor în cadrul platformei RO e-Factura.

2. O companie prestatoare de servicii de transport internațional emite o factură către un transportator care realizează un transport în cadrul unei țări membre a acordului CMR. Întrebarea este dacă factura încărcată în SPV va fi însoțită de CMR-ul aferent acesteia?

Răspunsul la această întrebare îți are rezonanța în însuși denumirea sistemului RO e-Factura. Astfel, formele consolidate ale principalului act normativ de reglementare a sistemului RO e-Factura nu aduc precizări cu privire la încărcarea altor documente care însoțesc factura, precum devize, situații de lucrări etc.

Astfel, nu este nevoie să anexăm facturii transmise în cadrul sistemului RO e-factura alte situații care vin în completarea serviciilor prestate, bunurilor livrate ori lucrărilor executate. Aceste situații pot fi trimise partenerului prin intermediul e-mailului.

3. Un cabinet de expert contabil este înregistrat în calitate de persoană fizică autorizată (PFA). Acesta depune declarația unică (D212) pe CNP. Aceasta se depune prin intermediul contului de utilizator creat în SPV pe baza credențialelor de logare (username și parolă). În cadrul spațiului virtual pentru transmitere e-factura trebuie să se înregistreze cu CIF?

Dacă discutăm despre transmiterea declarației unice, D212, una dintre cele mai populare declarații pe care trebuie ca o persoană fizică autorizată să o aibă în vizor, este nevoie de logarea în cadrul SPV doar pe baza unui nume de utilizator și a unei parole. Pentru depunerea altor declarații, precum decontul de taxă pe valoare adăugată (D300), formularul D112 Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, decontul special de TVA (D301), nu mai este suficientă utilizarea Spațiului Privat Virtual doar pe baza numelui de utilizator și a parolei. Pentru aceasta este nevoie de achiziționarea unui certificat digital calificat care să ofere posibilitatea logării în cadrul platformei pe baza semnăturii electronice. Astfel, dacă ne situăm în postura de PFA și trebuie să transmitem și alte declarații în afara DU, atunci este nevoie să ne înrolăm în SPV din secțiunea Înregistrare utilizatori, persoane juridice pe baza unui certificat de semnătură electronică digitală.

Astfel, persoanele fizice autorizate vor fi nevoite să se înregistreze în SPV pe CIF pentru transmiterea facturilor emise în cadrul platformei RO e-Factura, mai ales având în vedere faptul că emiterea facturii are la bază codul de identificare fiscală a companiei, și nu CNP.

4. Termenul de transmitere a facturilor emise în cadrul RO e-factura este raportat la 5 zile lucrătoare sau calendaristice?

Un subiect extrem de disputat în cadrul mediului de afaceri, pe fondul E-facturii este legat de termenele de transmitere a facturilor emise. Formele de consolidare a OUG 120/2021 privind reglementările în sfera facturării electronice vizează două nuanțe ale problematicii termenului de transmitere. O primă variantă include transmiterea facturilor emise în termen de 5 zile lucrătoare de la momentul emiterii documentului. După o serie de revizuiri și dezbateri în cadrul mediului de afaceri, ultima variantă a aspectului reglementat și cea validă actualmente este legată de 5 zile calendaristice. Astfel, articolul 10, alin. (7) din cadrul OUG 120/2021 cu modificările și completările ulterioare stabilește ca termen limită de încărcare a facturilor emise în cadrul RO efactura 5 zile calendaristice de la momentul emiterii acestora. Totuși, actul normativ nu include notele de fundamentare privind explicații cu privire la maniera de calcul a acestui termen. Dacă dorești să afli maniera de calcul a termenului precum și exemple concrete privind acest aspect te invităm să accesezi materialul publicat în cadrul blogului nostru pe această temă, prin accesarea link-ului: https://ro-efactura.ro/maniera-de-calcul-a-termenului-de-transmitere-a-facturile-emise-in-cadrul-ro-e-factura-clarificari-necesare/

Referințe principale de informare

Ordonanță de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 960 din 7 octombrie 2021.
Rentrop & Straton, E-FACTURA în 50 de întrebări și răspunsuri, Material în format electronic.

14 Jan

eFactura . 3 months ago . Legislație e-Factura

Factura primită prin poșta electronică versus factura primită prin sistemul național RO E-factura

Demarajul companiilor la început de an calendaristic 2025 pare a fi încetinit. Conștientizarea reluării cursei cu trenul schimbării în care te-ai urcat de o perioadă semnificativă este puțin întârziată. Însăși prezența ta în cursa digitalizării fiscale te îndeamnă însă la mobilizare. Mobilizare pentru a marca o traiectorie adecvată pentru bunul mers al companiei. Noul an stă sub egida diverselor incertitudini asupra cărora sunt necesare o serie de clarificări.

Deși implementat de o perioadă semnificativă de timp, sistemul național RO e-Factura reprezintă încă piatră de poticnire pentru mulți inițiatori de afacere. Utilizarea platformei este o reală provocare pentru cei cu vechime pe piața antreprenorială. Discuția este mult mai alambicată pentru antreprenorii inițiați, cei care abia zăresc linia orizontului antreprenorial. Aceștia au nevoie de inițiere, de instruire permanentă pentru a face față modificărilor multiple care se anunță val după val.

Începutul de an calendaristic 2025 aduce în atenția antreprenorilor implementarea obligativității facturării electronice pe direcția tranzacțiilor derulate între companii și persoane fizice. Pe acest nou fundal se impune recapitularea regulilor privind încărcarea facturilor în cadrul sistemului. Peste unele aspecte rămâne o negură care îngreunează înaintarea. Face imposibilă vizualizarea țintei, ralierea la calea pe care te-ai angrenat ca deținător de afacere.

O problematică ce necesită direcționarea eforturilor pentru eliminarea pâclei informaționale este legată de maniera transmiterii/primirii facturilor emise de către partenerii de la care am achiziționat bunuri și servicii. Unii antreprenori primesc facturile prin intermediul e-mailului și le înregistrează în contabilitate, fără a lua în considerare documentele primite prin intermediul sistemului național RO e-factura. Poate situația ți se pare real neancorată la realitate însă paleta este diversificată. Deși poate părea real surprinzător, trimiterea facturilor prin intermediul poștei electronice reprezintă încă o practică uzuală printre anumiți antreprenori. Ba chiar unele dintre aceste documente ajung să reprezinte exclusiv baza documentară principală a înregistrării operațiunilor în cadrul evidențelor entității. Chiar pe fondul implementării sistemului național RO e-Factura. Contravine acest aspect cu reglementările în vigoare privitor la facturarea electronică? Mai sunt valabile formularele primite prin intermediul e-mailului? Există reglementări proiectate în această direcție? Pot coexista ambele formulare ale facturii (cel primit prin intermediul adresei de e-mail precum și formularul generat din cadrul sistemului RO e-factura)? Este corect să înregistrăm tranzacția în contabilitate doar pe baza facturii primite prin intermediul poștei electronice? Rămâi alături de noi pentru a afla răspunsul la aceste întrebări ale momentului din mintea antreprenorilor.

Pe scurt!
Clarificări necesare cu privire la cele două nuanțe. Factura clasică VS factura primită în cadrul sistemului național RO e-Factura
Diferențe semnificative între facturile primite prin e-mail și cele primite prin E-factura
Un prim aspect…diferențe de formă
O altă nuanță…diferențe de fond
Care este abordarea problematicii expuse cu privire la noile reglementări în contextul obligativității facturării electronice în relația de tip B2C?

Clarificări necesare cu privire la cele două nuanțe. Factura clasică VS factura primită în cadrul sistemului național RO E-factura

Ce este bine să cunoaștem în prealabil, este faptul că, nu există constrângeri prevăzute de legislația facturării electronice cu privire la transmiterea prin intermediul e-mailului a facturii emise către client. Poți alege să informezi clientul cu privire la emiterea facturii și prin această modalitate de comunicare. Totuși, este nevoie să punctăm nuanța problematicii. De asemenea, înregistrarea în contabilitate a tranzacției economice se realizează pe baza facturii primite și descărcate din cadrul platformei naționale RO e-factura, ca bază documentară principală a tranzacțiilor realizate.

Totuși, începând cu data de 1 iulie 2024, legiuitorul precizează faptul că emitentul facturii are obligația transmiterii facturii prin intermediul sistemului național RO eFactura. Astfel, art. 10, alin. (1) al OUG 120/2021 cu modificările și completările ulterioare prevede faptul că emitentul facturii electronice are obligația de transmitere a acesteia către destinatar utilizând sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, cu respectarea prevederilor.

Precizărilor Codului Fiscal în această direcție evidențiate în cadrul art. 319 Facturarea punctează în cadrul alin. 1^1, faptul că pentru operațiunile realizate între persoane impozabile sunt considerate facturi doar acele documente care îndeplinesc prevederile OUG 120/2021. În această manieră, considerăm doar facturile primite prin intermediul sistemului național RO e-factura, cu id de încărcare valid și asupra cărora s-a aplicat sigiliul Ministerului Finanțelor.

Diferențe semnificative între facturile primite prin e-mail și cele primite prin E-factura

Un prim aspect…diferențe de formă
Observațiile culese de pe terenul practicilor tranzacționale ne determină la expunerea a câtorva conjuncturi specifice din sfera facturării clasice/electronice. Un prim aspect spre care merită să direcționăm conul de lumină este legat de ,,dublarea dosarului de contabilitate”. În ce context discutăm despre acest fapt real al practicii de afaceri? De exemplu, companiile de dimensiuni mici, atașează dosarului de contabilitate, secțiunea Intrări atât formularul primit prin intermediul poștei electronice (sau în format tipărit) de la furnizor la momentul achiziției bunului sau prestării serviciului cât și cel generat prin intermediul SPV din cadrul sistemului național RO e-Factura. Cel mai adesea acest fapt are loc în practica financiar-contabilă a entităților mici din teama contribuabililor de omisiune a unor aspecte pentru care pot fi trași de răspundere la o potențială inspecție fiscală. Acest aspect se reflectă în dosare de contabilitate substanțiale din punct de vedere al volumului documentelor cât și în risipa de hârtie și în creșterea consumului cu aceste materiale. Care ar fi recomandarea pentru a evita această situație și a promova diminuarea suprasolicitării cu documente a dosarelor de contabilitate? În primul rând un aspect care primează este legat de verificarea înregistrării corecte a tranzacțiilor în contabilitate pe baza facturilor primite în SPV. Este bine, pentru companiile mici să avem listată doar varianta în formatul generat de sistemul național RO e-Factura. De asemenea, este necesar să recurgem la arhivarea electronică a acesteia, arhivare care cuprinde documentul în format xml alături de sigiliul aplicat al Ministerului Finanțelor.

Dacă discutăm de companii mari, în care se remarcă un număr considerabil de operațiuni, și implicit un volum mare de facturi, listarea ambelor formulare sigur nu reprezintă un aspect avantajos pentru companii în realitatea financiară. De aceea, recomandarea este spre generarea formatului xml al facturii din cadrul platformei naționale, formatul pdf al documentului fiind utilizat doar pentru înregistrarea în contabilitate a operațiunii și listat doar la solicitarea organelor de control fiscal. De asemenea, dacă există posibilitatea generării unui raport cu facturile primite și trimise în cadrul sistemului național RO eFactura este indicat să atașăm un astfel de centralizator dosarului de contabilitate. Acesta trebuie să cuprindă aspecte legate de tipul facturii, denumirea partenerilor, numărul facturii, data facturii, baza impozabilă, valoarea tva-ului, suma totală, starea documentului încărcat în cadrul platformei, id de încărcare, id-ul de descărcare, și data la care a fost încărcat documentul. Atașarea acestui document la dosarul care cuprinde actele contabile alături de centralizatorul listat din cadrul softului de prelucrare a datelor ca dovadă a corelării informațiilor înregistrate cu cele care figurează în cadrul sistemului național RO e-Factura reprezintă un exemplu de bună practică de care antreprenorii ar trebui să țină cont. Acest aspect poate să fie un exemplu de bună conduită atât pentru contribuabilii mari cât și pentru micile companii. Pentru companiile în care se remarcă un număr redus de operațiuni și implicit un număr mic de documente de intrare/ieșire, putem să atașăm la dosarul de contabilitate și formularul listat din cadrul platformei RO e-factura.

O altă nuanță…diferențe de fond

Un alt aspect întâlnit în practica afacerilor naționale, este legat de diferențele de fond care apar între facturile primite prin intermediul e-mailului și cele primite prin intermediul SPV. Adesea, valorile finale a celor două facturi pot să difere. Diferența poate fi nesemnificativă însă totuși există. De exemplu, în cadrul formularului primit pe e-mail avem înscrisă în coloana valoare totală suma de 250,10 lei iar în e-Factura valoarea totală este de 250,15. Cum ar trebui să procedăm în această situație? Un prim aspect de care este bine să ținem cont este legat de faptul că ar trebuie să considerăm pentru înregistrarea în contabilitate factura primită prin intermediul SPV, și anume cea care are înscrisă valoarea de 250,15 lei. În această situație mai regăsim încă o nuanță a problematicii. Care dintre cele două facturi ar trebuie considerate pentru achitarea datoriei față de furnizor? Există situații în practica afacerilor când este achitat furnizorul pe baza facturii primite la momentul prestării serviciului, achiziției de bunuri ori executării de lucrări, factura care este ulterior încărcată în cadrul sistemului național, existând posibilitatea apariției acestor diferențe. Pentru a evita eventuale neplăceri în privința încărcării soldurilor furnizorilor cu valori nesemnificative, recomandarea ar fi ca plata tranzacției să se realizeze pe baza facturii primite prin intermediul SPV. Acest aspect poate avea o serie de implicații pozitive asupra optimizării sistemului în privința respectării termenelor de transmitere a facturilor emise prin intermediul platformei naționale RO eFactura. Dacă furnizorul dorește încasarea drepturilor bănești cuvenite ca urmare a derulării tranzacției, va încărca cu celeritate factura în SPV. Astfel, clientul va vizualiza și înregistra în contabilitatea entității la momentul oportun tranzacția având posibilitatea deducerii TVA-ului în luna aferentă operațiunii realizate.

Care este abordarea problematicii expuse cu privire la noile reglementări în contextul obligativității facturării electronice în relația de tip B2C?

Noile reglementări în materie de facturare electronică aduc o serie de semne de întrebare pe terenul practicii tranzacționale. Rămânem în sfera problematicii expuse cu privire la factura primită prin e-mail vs factura primită prin intermediul E-facturii. Dacă în cazul relației de tip B2B, nu este necesară transmiterea facturii emise prin intermediul adresei de e-mail, fiind suficientă încărcarea acesteia în cadrul platformei naționale RO e-factura, situația stă diferit în cazul facturării către persoanele fizice. Astfel, chiar dacă a fost emisă și trimisă factura în cadrul sistemului național RO eFactura, este necesar să trimitem factura către persoana fizică și în formatul clasic prin intermediul adresei de e-mail sau în format fizic.

Așadar, raportat la problematica pusă în discuție prin intermediul acestui material, este bine să ținem cont de cele două fețe ale subiectului. Dacă discutăm despre facturile emise către parteneri persoane juridice (relația B2B), este indicat să ținem cont de documentul primit prin intermediul sistemului național RO eFactura. Nu este nevoie să transmitem și prin e-mail factura emisă către client. Totuși, nu există interziceri ale coexistenței celor două tipuri de documente (formularul generat de programul utilizat pentru facturare vs formularul specific al facturii generat din e-factura) în cadrul legislației în vigoare. Factura originală este considerată a fi xml-ul, de aceea recomandarea este să ne raportăm doar la acel document, atât pentru înregistrarea tranzacției în contabilitate cât și pentru achitarea datoriei față de furnizor. Totuși, dacă discutăm despre facturile emise către persoanele fizice (relație de tip B2C) este nevoie să transmitem prin intermediul adresei de e-mail factura emisă.

Referințe principale de informare

Ordonanța de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, publicat în Monitorul Oficial nr. 960 din 7 octombrie 2021.

14 Jan

eFactura . 3 months ago . Legislație e-Factura

Maniera de calcul a termenului de transmitere a facturile emise în cadrul RO e-factura. Clarificări necesare

Extinderea RO e-Facturii la nivelul tranzacțiilor arondate modelului B2C acutizează sincopele sistemului. Sunt plasate sub egida incertitudinii aspectele legislative care lasă loc de interpretare. Unul dintre acestea face trimitere la maniera de calcul privind termenul de încărcare a facturilor în cadrul sistemului care curge de la momentul emiterii documentului. Problematica a cunoscut un grad semnificativ de interes îndeosebi de la momentul sancționării operațiunilor nemarcate cu ,,însemnul” sistemului național, la momentul oportun. Poate te întrebi cum un aspect atât de superficial poate să genereze atât de multă plurivalență. Experiența de antreprenor cu siguranță te-a învățat lecția evitării frivolității și a contrastării esenței.

Deoarece încă domnește un dram de nesiguranță cu privire la subiectul termenului limită de transmitere a facturilor emise în cadrul platformei naționale RO eFactura și datorită lărgirii granițelor utilizării sistemului la nivelul tuturor modelelor de afaceri, se cuvine să aducem lumină asupra aspectului. Clarificări necesare pentru ca ralierea la conformitate fiscală să reprezinte o certitudine.

Pe scurt!
În retrospectivă pentru perspectivă…
Condiții de transmitere a facturilor emise către persoanele fizice. Mod concret de calcul a termenului de încărcare a facturilor emise
Dilemă elucidată? Cum se calculează concret termenul de transmitere în cadrul platformei naționale a facturilor emise în relația B2B și B2C?

În retrospectivă pentru perspectivă…
Un prim pas în acest demers este legat de necesitatea conturării problematicii privită în retrospectivă. Care este abordarea subiectului în cadrul legislației economice din România? Ce este bine să știm de la început este faptul că actul normativ principal care reglementează facturarea electronică în România a cunoscut multe variante de la momentul lansării acestuia. Nu mai puțin de 6 consolidări cu un grad diferit de complexitate, ultima datând din data de 01.01.2025. Oprindu-ne la subiectul principal de interes, termenul privitor la transmiterea facturilor în cadrul sistemului nu este cuprins în cadrul formei de bază a Ordonanței de Urgență nr. 120/2021. Nu există mențiuni cu privire la acest aspect.

Prima consolidare a Ordonanței consemnată la data de 20.05.2022 nu include precizări cu privire la termenul limită de încărcare a unei facturi emise în cadrul sistemului, aspect valabil și pentru cea de-a doua consolidare a actului normativ din data de 11.11.2023.

Prima mențiune cu privire la termenul limită privind transmiterea facturilor emise în cadrul platformei RO eFactura este cuprinsă de cea de-a treia consolidare a OUG 120/2021, din luna decembrie a anului 2023, înainte cu câteva săptămâni de introducerea obligativității încărcării facturilor emise în relația de tip B2B. Prin intermediul articolului LIX, alin. (6) al Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, este prevăzut ca termen limită de transmitere a facturilor 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art. 319 alin. (16) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, prima nuanță a legislației este raportată la 5 zile lucrătoare ca termen limită de încărcare a facturilor emise în cadrul platformei naționale RO e-factura. Astfel, pentru perioada 1 ianuarie 2024-30 iunie 2024, termenul prevăzut pentru transmiterea facturilor în cadrul sistemului era în nuanțat de zile lucrătoare. De la 1 iulie 2024, articolul 10, secțiunea a-4-a, alin. (7) stabilește ca termen de transmitere a facturilor emise în cadrul platformei naționale RO e-Factura 5 zile calendaristice. Astfel, se realizează tranziția de la zile lucrătoare la zile calendaristice, aspect fixat prin intermediul OUG 69/2024. Ultima consolidare a actului normativ consemnată la data de 1 ianuarie 2025 nu aduce modificări cu privire la termenul de 5 zile calendaristice, disponibil pentru transmiterea facturilor emise în cadrul sistemului național RO e-factura.

Ce este bine să știm este faptul că OUG 120/2021 nu aduce clarificări suplimentare cu privire la modul concret de calcul a celor 5 zile calendaristice prevăzute pentru transmiterea facturilor emise în cadrul platformei. Singurele precizări cu referire la acest aspect sunt disponibile printr-un comunicat disponibil prin intermediul site-ului Ministerului Finanțelor, care generează o serie de controverse printre specialiști.

Condiții de transmitere a facturilor emise către persoanele fizice. Mod concret de calcul a termenului de încărcare a facturilor emise

În esență transmiterea facturilor emise către persoanele fizice se realizează în aceeași manieră în care se transmit și cele emise în relația B2B. Antreprenorii sunt astfel ,,antrenați” privind procedura de încărcare cu succes a documentului în cadrul platformei.

Deși cu lecțiile învățate, unii antreprenori încă sunt debusolați cu privire la anumite aspecte privind transmiterea facturilor în cadrul platformei. Unul dintre aceste aspecte face referire chiar la termenul maxim cu privire la încărcarea facturilor emise. Termenul este același, fie că discutăm despre facturile emise către companii ori către persoanele fizice.

Reglementările în vigoare din acest punct de vedere menționează faptul că termenul limită cu privire la transmiterea facturilor în cadrul RO e-Factura este de 5 zile calendaristice de la momentul emiterii facturii. Pentru unii utilizatori ai sistemului însă maniera de calcul nu este foarte clară. Aspectul este justificat, mai ales dacă luăm în considerare lipsa unei note de fundamentare cu privire la maniera concretă de calcul a termenului de transmitere a facturilor în cadrul sistemului. Având în vedere implicațiile nerespectării reglementărilor în vigoare în această direcție este indicat ca aspectele să fie lămurite. Care este considerată prima zi, respectiv ultima zi cu privire la curgerea termenului de 5 zile calendaristice pentru încărcarea facturilor în cadrul sistemului? Amploarea dilemei se remarcă începând data de 1 iulie 2024 când se înăspresc condițiile de funcționare a sistemului național RO eFacturii iar platforma devine mijlocul de comunicare vital pe fondul căruia funcționează facturarea electronică în România.

Dilemă elucidată? Cum se calculează concret termenul de transmitere în cadrul platformei naționale a facturilor emise în relația B2B și B2C?

Dilema pornește de la faptul că termenul de 5 zile calendaristice nu exclude transmiterea facturilor emise în zilele de weekend. Pe acest fond, o serie de contribuabili și-au pus o serie de întrebări cu privire la aspectul legalității dispoziției. Dacă de exemplu ultima zi de transmitere coincide cu ziua de sâmbătă, contribuabilul nu beneficiază de prelungirea termenului până în prima zi după finalizarea weekendului, fiind obligat să transmită factura într- zi de sâmbătă.

Acest aspect contravine cu reglementările Codului de procedură civilă care precizează în cadrul art. 181, alin. (2) faptul că ultima zi a unui termen nu poate fi considerată o zi nelucrătoare, acesta fiind prelungit până în prima zi lucrătoare imediat următoare. Aici, se pot invoca și prevederile Legii nr. 98/2016 care prevede în cadrul art. 3, alin. 2, lit. d), faptul că termenul asupra căruia se împlinește scadența într-o zi de weekend sau de sărbătoare legală se prelungește până în următoarea zi lucrătoare.

Cu toate acestea, legislația care reglementează aspectele legate de OUG 120/2021 nu cuprinde justificări concrete asupra manierei de calcul a termenului privind transmiterea în cadrul e-Facturii a facturilor emise. Rămâne doar acel comunicat de pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor care aduce o licărire de lumină în privința clarificării subiectului.

Modul în care se calculează cele 5 zile calendaristice de la emiterea facturii care trebuie transmisă în cadrul sistemului

Iată mai jos, ilustrat printr-un exemplu concret, modul în care se calculează cele 5 zile calendaristice de la emiterea facturii care trebuie transmisă în cadrul sistemului.

Pe fondul plurivalenței legislației economice în direcția pusă în lumină prin intermediul acestui material, recomandarea principală racordată la realitatea afacerilor este ca utilizatorii sistemului național RO e-Factura să depună toate eforturile pentru a încărca facturile emise în cadrul sistemului național RO e-Factura în cel mai scurt termen posibil de la emiterea documentului. O metodă sigură pentru a aplica principiul prudenței și cu alte nuanțe decât cel pentru care acesta a fost conturat în cadrul contabilității.

Referințe principale de informare

Legea nr. 296 din 26 octombrie 2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Publicat în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023.
Ordonanța de urgență nr. 69 din 21 iunie 2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul gestionării și implementării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și al aparatelor de marcat electronice fiscale, precum și pentru alte măsuri fiscale, Publicat în Monitorul Oficial nr. 582 din 21 iunie 2024.
Marius Ezer, Pigui Dragoș, Este sancționabilă omisiunea de a transmite, într-o zi de sâmbătă, o factură în sistemul național RO e-Factura? Despre termenul de 5 zile calendaristice, material disponibil la adresa: https://www.juridice.ro/751777/este-sanctionabila-omisiunea-de-a-transmite-intr-o-zi-de-sambata-o-factura-in-sistemul-national-ro-e-factura-despre-termenul-de-5-zile-calendaristice.html
Codul de procedură civilă din 1 iulie 2010 (**republicat**)(Legea nr. 134/2010 republicată**), Publicat în Monitorul Oficial nr. 247 din 10 aprilie 2015.
Legea nr. 98 din 19 mai 2016privind achizițiile publice, Publicat în Monitorul Oficial nr. 390 din 23 mai 2016.
Comunicat privind modalitatea de calcul a termenului limită de 5 zile calendaristice de transmitere a facturilor în sistemul național Ro e-Factura, site-ul Ministerului Finanțelor, disponibil la adresa:https://mfinante.gov.ro/web/efactura/anunturi/-/asset_publisher/0wH8dw2bvK86/content/anunturi-efactura?_com_liferay_asset_publisher_web_portlet_AssetPublisherPortlet_INSTANCE_0wH8dw2bvK86_assetEntryId=12525638

13 Jan

eFactura . 3 months ago . Legislație e-Factura

Ce aduce anul 2025 în materie de facturare electronică?

Orice început de drum oferă oportunitatea de a face lucrurile diferit. Posibilitatea de a fixa standarde superioare celor anterioare. Șansa punerii în practică a celor mai adecvate metode care să contribuie la atingerea potențialului maxim al activității afacerii. Timpul potrivit pentru a găsi cele mai bune instrumente pentru facilitarea navigării prin schimbările care se anunță la orizont. De maniera conturării planului de acțiune la început de an nou poate să depindă gradul de atingere a țintei scontate și soldarea pozitivă a bilanțului de la finele anului. Evident, vor apărea situații neprevăzute. Momente de cotitură. Răstălmăciri de situații. Totuși, existența unui plan concret de acțiune te va ajuta să te mobilizezi chiar și în circumstanțe nebănuite, neașteptate și dificil de previzionat. Fără un plan de acțiune în anul 2025 o să te simți ca un vapor în derivă, debusolat în absența coordonatelor de navigare.

Debutului anului 2025 dă startul aplicării modificărilor anunțate la orizont încă din anul care tocmai s-a încheiat. Modificări care real ,,au tulburat” liniștea antreprenorilor. Schimbări care trasează o altă traiectorie afacerilor din România. O bună parte a acestor modificări intră sub egida digitalizării fiscale. Multe companii însă se tem pentru ceea ce va veni. Acest aspect este datorat în principiu lipsei de informare și absenței parteneriatelor încheiate cu furnizori de soluții digitale care să contribuie la punerea pe harta digitalizării a coordonatelor exacte cu privire la digitalizarea fiscală sub toate formele sale.

Pentru moment ne vom opri asupra a ceea ce trebuie să cunoști la început de nou an în sfera facturării electronice. Încă de la începutul anului 2024, facturarea electronică și utilizarea sistemului național RO E-factura au devenit parte a proceselor de afaceri, prin ,,oficializarea relației de tip B2B”, concret prin facturile emise în cadrul acestui model de afaceri și transmise prin intermediul platformei. Nu bine s-a finalizat ,,perioada de acomodare” cu noile modificări și deja este nevoie să ne raliem la un șir de alte schimbări în acest sens. Deși încă nu au fost soluționate toate sincopele sistemului, firmele sunt obligate ca începând cu luna ianuarie a anului 2025 să raporteze în cadrul sistemului RO e-Factura facturile emise pe direcția B2C. Practic este ,,oficializată relația dintre operatori economici și persoane fizice”. Evident, o serie de nelămuriri gravitează în jurul problematicii. Vom pune astfel lumina reflectoarelor pe o serie dintre aceste modificări.

Pe scurt!
Anul s-a înnoit…în ton cu modificările legislative
Bine2Cunoscut…
Reperare…Cum este definită relația B2C?
Ce trebuie să cunoști începând cu 1 ianuarie 2025 referitor la facturarea electronică în sfera relației B2C?
Afectarea principiului confidențialității datelor cu caracter personal. Cum este gestionată problematica în contextul actual al obligativității transmiterii facturilor emise în relația B2C în cadrul platformei naționale?
Ultimele modificări…în ton cu reglementările în vigoare

Anul s-a înnoit…în ton cu modificările legislative

Anul 2025 a adus cu sine o serie de modificări aflate sub egida digitalizării fiscale. Fie că discutăm despre RO eFactura ori RO e-E-TVA, antreprenorii sunt nevoiți să se ralieze tuturor acestor modificări. Dacă rămânem la paradigma RO eFactura, se remarcă modificări însemnate pe direcția B2C. Rămâi alături de noi pentru a te pune la curent cu cele mai importante schimbări în această direcție.

Bine2Cunoscut…

Idee reiterată încă din anul 2024 prin intermediul materialelor postate de noi pe tema RO e-Facturii, încă de la data de 1 ianuarie 2025, operatorii economici care derulează activități economice arondate modelului de afaceri B2C au obligația transmiterii în cadrul sistemului a facturilor emise. Astfel, antreprenorii nu au fost înstrăinați de cunoașterea acestor aspecte. Planul de acțiune nu a suferit repercusiuni din pricina penuriei informaționale.

Încă de la momentul transmiterii facturilor emise în relația de tip B2B a fost contrastată importanța existenței tuturor elementelor de identificare ale partenerilor. În sensul respectării atributelor legate de completitudinea și corectitudinea câmpurilor legate de acest aspect. În altă ordine de idei, absența unor elemente de identificare ale partenerilor precum adresa incompletă ori lipsa altor aspecte din această secțiune a documentului au reprezentat impedimente în transmiterea facturilor. În sensul în care au fost semnalate erori la transmiterea acestora.

La momentul lansării în spațiul de afaceri a obligativității transmiterii facturilor emise în relația de tip B2C în cadrul sistemului s-a creat un nor de ceață legat de maniera consemnării datelor de identificare ale persoanelor fizice. Este sau nu obligatorie menționarea codului numeric personal? Acesta aspect nu interferează cu reglementările în vigoare în materie de protecție a datelor cu caracter personal? Aceasta a fost una dintre întrebările omniprezente pe tărâmul afacerilor din România. Clarificările în această direcție nu au întârziat însă să apară.

Reperare…Cum este definită relația B2C?

Se vorbește atât de frecvent despre modelul B2C, încât balanța se poate înclina spre latura cantitativismului, risipindu-se esența. Pentru clarificare și imprimare a unui imagini concrete a modelului B2C trebuie să cunoaștem maniera definirii acestuia. Astfel, raportat la relația de tip B2C aceasta are ca nucleu derularea tranzacțiilor (execuția de lucrări, prestarea de servicii, livrarea de bunuri) între o persoană impozabilă (operator economic) și o persoană neimpozabilă. Ultimele modificări ale actului normativ fanion în domeniul facturării electronice (OUG 120/2021) sunt consemnate la data de 05.12.2024, modificări de dată relativ recentă.

Ce trebuie să cunoști începând cu 1 ianuarie 2025 referitor la facturarea electronică în sfera relației B2C?

Pentru a nu te debusola și a te rătăci în neantul de modificări legislative, punctăm cele mai semnificative dintre aceste modificări care se aplică începând cu această lună în sfera facturării electronice. Pentru facilitarea navigării prin intermediul acestora, regăsești mai jos, punctual, tabloul complet al noutăților aduse pe terenul facturării electronice din unghiul relației B2C.

Facturile emise către persoanele fizice prin intermediul aplicațiilor proprii, începând cu data de 1 ianuarie 2025 se transmit obligatoriu în cadrul sistemului național RO eFactura.
În legătură cu facturarea în cadrul modelului de afaceri B2C, nu se transmit în cadrul platformei naționale bonurile fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate.

De reținut!
Sunt considerate facturi simplificate, facturile emise de către persoana impozabilă în oricare dintre următoarele situații:

în situația în care valoarea facturii, inclusiv TVA, nu depășește 100 de euro;
în cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură, conform reglementărilor Codului Fiscal în acest sens: ,,orice document sau mesaj care modifică și care se referă în mod specific și fără ambiguități la factura inițială are același regim juridic ca o factură.”
Codul de identificare al persoanei fizice care apare ca element de identificare al acesteia în cadrul facturii, poate să nu fie CNP-ul asociat acesteia. Persoanele fizice care nu se identifică prin CNP pot fi asociate unui cod numeric format din 13 cifre de zero.

Afectarea principiului confidențialității datelor cu caracter personal. Cum este gestionată problematica în contextul actual al obligativității transmiterii facturilor emise în relația B2C în cadrul platformei naționale?

Forma consolidată a OUG nr. 120/2021 la data de 01.07.2024 (penultima modificare a acestului normativ) fixează în cadrul articolul 10^1, alin. 3, faptul că o persoană fizică se identifică în cadrul operațiunii de livrări de bunuri, respectiv prestări de servicii prin intermediul codului numeric personal (CNP). Astfel, până la data de 5 decembrie 2024 (când este lansată ultima modificare a actului normativ) în mediul de afaceri din România a domnit incertitudinea. Semnele de întrebarea au gravitat în jurul respectării aspectului legat de protecția datelor cu caracter personal în acest context. Sunt sau nu respectate normele europene și naționale raportat la datele cu caracter personal în situația implementării sistemului RO e-factura în modelul de afaceri de tip B2C?

Răspunsul la această problematică atât de des vehiculată de către antreprenori a fost oferit prin intermediul unui comunicat de presă chiar de către autoritățile fiscale.

Prin intermediul Ministerului de Finanțe, pe baza unui comunicat de presă se oferă clarificări asupra respectării Regulamentului UE 2016/679 (GDPR). Acestea fixează faptul că instituirea sistemului de facturare electronică pe direcția relației B2C nu interferează cu regulamentul privind respectarea protecției datelor cu caracter personal, aspect precizat și prin intermediul art. 14 și 15 din cadrul actului normativ de bază care reglementează facturarea electronică (OUG 120/2021): ,,Datele cu caracter personal obținute în scopul prelucrării facturilor electronice pot fi folosite exclusiv în acest scop sau în scopuri compatibile cu acesta, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.”

Ultimele modificări…în ton cu reglementările în vigoare

În ton cu reglementările menționate mai sus, trebuie să precizăm faptul că penultima modificare a OUG 120/2021, cea pe fondul cărei facturarea în relația de tip B2C era opțională prevedea în cadrul articolului 10^1, alin. 3, faptul că livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către o persoană fizică se identifică prin CNP. Astfel, încărcarea facturii în cadrul platformei fără codul numeric personal al persoanei fizice era urmată de o invalidare a procesului. Totuși, ultima modificare a actului normativ elimină obligativitatea consemnării CNP-ului în rubrica elementelor de identificare ale cumpărătorului. Acest aspect poate fi înlocuit cu un șir numeric de 13 cifre de zero, precum am menționat mai sus.

Nu trebuie însă să omitem semnificația crescută a secretizării datelor cu caracter personal. Astfel, Ministerul Finanțelor conlucrează pentru dezvoltarea de soluții inovative care să asigure anonimizarea informațiilor și imposibilitatea corelării în mod direct a datelor personale cu identitatea persoanei fizice pentru care este emisă factura.

Cu ajutorul programului de facturare online Facturis Online grija pentru acuratețea emiterii și încărcării facturii electronice în relația B2C este mult diminuată. Ne asigurăm de respectarea cu rigurozitate a reglementărilor în materie de facturare electronică și devenim partenerii tăi principali pentru ralierea la conformitate fiscală.

Fără îndoială, anul care ne stă în față, tratat fie din postura de antreprenori, fie din cea de colaboratori digitali în vederea optimizării afacerii, se anunță unul provocator. Prin tumultul de provocări, angrenarea în luptă de unul singur este un eșec garantat. Pentru a-ți asigura succesul și a face pașii potriviți pentru ca la finele anului bilanțul să se soldeze pe plus, trebuie să te alături specialiștilor în probleme digitale și fiscale. Două domenii în care provocările prevalează și spre care atenția ta trebuie să fie plenar îndreptată în perioada care urmează.

Referințe principale de informare

Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Ordonanță de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 960 din 7 octombrie 2021.
Ordonanță de urgență nr. 138 din 4 decembrie 2024privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri, Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1222 din 5 decembrie 2024.

09 Dec

eFactura . 4 months ago . Funcționalități aplicație gratuită

Ce program de facturare gratuit să aleg?

Dacă ești freelancer, PFA sau ai o afacere la început de drum sau cu un buget limitat, cu siguranță ai pus una din întrebările:
“Ce program de facturare gratuit folosiți?” sau “Ce program de facturare gratuit recomandați?”

Alegerea unui program de facturare online este deja o necesitate pentru orice afacere în condițiile sistemului e-Factura, indiferent de dimensiunea sau specificul acesteia. Iar dacă mai și emiți un număr mic de facturi lunar, nu ai stocuri de marfă, etc., alegerea unui program de facturare gratuit este deja un scop pe care tu îl urmărești, acordând atenție firmelor care oferă programe de facturare fără costuri și citind recenzii.

Cum alegi un program de facturare gratuit pentru tine?

Un program de facturare gratuit bine ales, îți va simplifica activitatea și îți va oferi funcționalitățile necesare pentru a-ți desfășura activitatea fără povara costurilor suplimentare.

Pentru a găsi cel mai bun program de facturare pentru tine, trebuie să urmărești ca acesta să conțină și să îți permită următoarele:

– interfață ușor de folosit;
– ultimele modificări legale (să respecte normele ANAF, să fie integrat cu sistemul RO e-Factura);
– să poți lucra online, de oriunde, de pe orice dispozitiv;
– să poți emite un număr nelimitat de facturi (evită programele care te limitează la un anumit număr de facturi pe lună/an);
– să descarce automat documentele primite de la furnizori și să permită vizualizarea lor în format PDF și XML;
– să stocheze automat datele și să permită accesul la acele date oricând, la orice oră;
– să fie un program de facturare matur pe piața din România, pentru a vă asigura că acel program va mai exista pe piață și la următoarele modificări legislative.

Nu în ultimul rând trebuie să aveți în vedere faptul că orice program de facturare chiar dacă acesta vă este oferit gratuit, presupune niște costuri deloc mici și repetitive, legate de echipa IT de dezvoltare, găzduirea serverelor, marketing, etc. Din acest motiv, susținerea unui program gratuit de facturare este o provocare aproape imposibilă pentru unii dezvoltatori noi apăruți pe piață, care nu au o continuitate de planuri tarifare ale versiunilor de facturare.

Această continuitate a programului de facturare pornind de la varianta gratuită și ajungând la variante complete, îți garantează faptul că acel program de facturare este un program stabil, profesional, capabil să acopere nevoile afacerii tale pe măsura creșterii acesteia, nefiind nevoie să migrezi între programe sau să riști pierderea datelor contabile.

Cum vedem noi această alegere a unui program de facturare gratuit?

Pe piața din România sunt în acest moment în jur de 5700 de dezvoltatori de soluții software. Câțiva dintre aceștia oferă și programe de facturare gratuite în România, limitate desigur ca și funcționalități în ceea ce permite programul să lucrezi în el sau ca și număr total de documente emise sau primite.
Recomandarea noastră dacă ești PFA, freelancer sau un IMM, este desigur să alegi soluția software gratuită care îți oferă funcționalitățile esențiale și nu un număr mic de documente.

De ce?

Deoarece funcționalitățile necesare sunt deja incluse și gratuite. Un număr mic, limitat de documente emise și primite cu siguranță va deveni o problemă limitându-ți activitatea chiar când ai nevoie să emiți mai multe documente, ceea ce în mod clar duce la afectarea relației cu clienții, afectarea procesului de facturare și un risc din punct de vedere fiscal.

Un program de facturare gratuit bine conceput, precum Facturis Online îți oferă toate funcțiile necesare și acoperă în totalitate nevoile unui PFA, II, IF, PFL, SPAR, RA, organizații cu sau fără scop patrimonial, asociații familiale sau profesionale, instituții sau SRL-uri. Toate aceste entități, pe lângă obligația emiterii facturilor fiscale, au și obligația trimiterii și descărcării facturilor trimise/primite, în sistemul RO e-Factura. Astfel, Facturis permite emiterea și descărcarea unui număr nelimitat de documente, definirea produselor sau serviciior în program, personalizarea facturilor, trimiterea e-Factura în SPV ANAF, arhivează automat e-Facturile ce pot fi vizualizate în orice moment atât în format PDF cât și XML.
În plus, dacă afacerea ta crește sau dorești funcționalități extra cum ar fi automatisme, rapoarte, alte documente precum oferte, devize, autofactura, etc., poți trece oricând la o variantă contracost, al cărei preț începe de la 150lei/an sau 128lei/an dacă achiți pentru doi ani de zile.

Programul de facturare gratuit Facturis Online răspunde și corespunde din punct de vedere legislativ nevoilor tale de facturare iar cei peste 18 ani de experiență în dezvoltarea programului, fac din acesta soluția cea mai bună și fără compromisuri, când vine vorba de facturare gratuită în România.

Reperarea autofacturii pe traseul sistemului național RO e-Factura

Ce este autofactura și care sunt împrejurările care ocazionează întocmirea acesteia?

Care sunt principalele elemente care trebuie conținute de către autofactură?

Cum este transpusă autofactura în limbajul paradigmei RO e-Factura?

La subiect. Întrebări și răspunsuri despre autofactura

Categorii

Ultimele articole